Exercitand asupra ei cea mai crunta tiranie, m-am desfatat intr-un cinism impropriu.

Numai un nebun se supara pe oglinda ce-l infatiseaza.

Stapanirea voluptatii amoroase m-a magulit facandu-ma indiferent.
Maine voi sti sa inventez o alta idila.

Violenta la care o voi supune ma face sa o dispretuiesc mai mult.

Contemplu aceasta fiinta, fara nici un artificiu, stiind ca desfatarea mea dobandise virtuti medicale.

Knut Hamsun - Hunger, detailed

APAFTEGMA

Oricat de mult te-ai schimba
De maciuca nu poti scapa.

El o scoase gentil din pantaloni cu un accent frantuzesc, aratand spre femeia de alaturi.
Prietenul cel mic scos la iveala dadu din cap, cazand pe ganduri.

Femeia zambi.

Iar el… spuse: Imi pare rau… prietenul meu este pretentios.

Dar poti sa il gusti.
Sau… ai mancat azi? intreba el melancolic inchizandu-si prohapul.

“Natura Invinsa de Gratie” Vasari

De dupa silueta unei curve ce-l citea pe “Yes, I Kant” se ivea fondul senin al unui cer strafulgerat spontan si inexplicabil de un falus fara prejudecati in fata timpului pierdut.

Prin gustul meu pentru Giovanni Batista Piranesi invoc Epoca Luminilor, mai ales privind acea “Inchisoara Imaginara” a iubitei mele. Stau intr-o celula cu numai doua gratii, cele 2 picioare ale ei, prin care tasneste o raza alba de lumina premeditata de ultima dorinta a unui guru.

Libertatea mea isi pierde virginitatea ori de cate ori cele 2 gratii gratioase departeaza una de cealalta si totul se manjeste de lumina.